on 25 august 2016
Acum un can, cam pe vremea asta va povesteam cum am devenit tata. A fost un moment intens, plin de emotii si trairi puternice. Dar ceea ce a urmat a fost de-a dreptul epic.
Nasterea Mariei ne-a luat un pic pe nepregatite, fiindca fetita noastra a venit pe lume cu aproape o luna inainte fata de cum era prognozat.
Am avut la dispozitie citeva zile sa pun la punct toate cele necesare. Au fost multe drumuri la maternitate, multe liste cu ceea ce este de cumparat si de facut. Totul a fost o aglomerare totala. Nici macar nu am avut timp sa sarbatoresc.
In seara in care s-a nascut Maria am vizitat-o si pe Ramona. La Maternitatea din Brasov este implementata o regula foarte utila: proapetele mamici nu au voie sa primeasca vizitatori in salon. Intilnirile au loc in sala de asteptare de la Urgente. Asadar nu am avut posibilitatea sa vad fetita pina la externare.
Si acum sa va spun de ce mi se pare buna reglemntarea de mai sus: am vazut familii intregi venind in vizita. Si cind zic familii sa va ginditi la o cohorta de 7-8 persoane. Asa ca va puteti inchipui ce putea fi pe capul unei femei care abia nascuse, care era slabita si obosita.
Ramona a venit pe picioarele ei spre seara cind am stat putin de vorba. Imi arata citeva poze cu nou nascuta. Primele poze, cele pe care mi le trimisese Roxana erau asa mai horor fiindca au fost facute imediat dupa nastere. Asa ca mindra noastra era sexy foc: era plina de singe si de placenta, avea o gura mare, un cap cam tuguiat si niste buze ireal de rosii.
Acum era aranjata, spalata, hranita. Arata ceva mai bine.
Zilele ce au urmat au fost folosite pentru a aranja camera fetei, pentru a rezolva emiterea certificatului de nastere. Dar ceea ce ne-a pus cu adevarat la incercare a fost montarea patutului. Impreuna cu bunicul ne-am chinuit citeva ore insa pina la urma am reusit!
Si iata ca a venit si ziua ce mare, ziua in care aveam sa o cunosc si eu pe fiica mea, pe Maria. Am venit pregatit de acasa cu un landou, in care sa o transportam.
Dupa finalizarea procedurilor de externare sosesc si mamica impreuna cu copilasul. Fetita noastra mi s-a parut mica, mica, mica. Parca o vad si acum: statea pe o parte si dormea frumos. Landoul parea imens in comparatie cu ea. Ceea ce am remarcat imediat a fost gurita.
Am ajuns acasa. Pina la urma nu am mai pus-o in patut, am pus landoul in patut. Copila noastra parea linistita. Dormea mult, se trezea doar cind avea nevoie sa manince. Problema era ca fiind asa mic, nu prea avea suficienta forta sa suga. De aceea Ramona se mulgea si ii dadea cu biberonul.
Urmatoare problema aparuta: nu aveam haine pe masura ei. Am dat o fuga pina la un magazin cu articole pentru copii si am luat cele mai mici hainute. Dar si astea i-au fost mari. Salvarea a venit de la viitoare ei nasa, Noemi, care a gasit citeva hainute sa i se potriveasca.
Am ramas surprins de cit de fragila poate fi fetita noastra. Avea niste picioruse subtiri si strimbe. Parul era negru, destul de mult. Iar ochii erau negri-negri.
Primele nopti au fost chinuitoare. Dar nu pentru ca fetita s-ar fi trezit des, ci fiindca o tura de alaptare dura incerdibil de mult: sugea, de citeva ori, apoi adormea, iar se mai trezea, Ramona se mulgea si ii dadea cu biberonul.
Am inceput apoi sa ne acomodam unii cu altii. Peste citeva zile Maria a inceput sa prinda puteri si a inceput sa suga asa cum trebuie. Nu am mai avut nevoie de biberon.
Un alt moment delicat a fost cel in care i-am facut baie pentru prima data: aici eu mi-am asumat raspunderea si am constatat ca imi place. Evident am avut retineri la inceput data fiind fragilitatea fetei. Dar m-am obisnuit. De asemenea Maria pare ca ii place apa si in citeva zile devine foarte linistita la momentul baitei.
Lucrurile au inceput apoi sa curga normal. Fetita a inceput sa ia in greutate. La fel si tata!!!
Cu bunicul Balaban
Cu strabunica
Dupa citeva saptamani a venit momentul sa iesim si noi in lume. Primele vizite au fost la bunici.
Prima aniversare: 8 septembrie, Sf. Maria Mica. Si primul ei tort.
Apoi am inceput sa mergem la evenimente mondene. Am fost la restaurant, la o zi de nastere.
Apoi am mers la bai, la statiune. Am dus-o la Tusnad in ideea de a sta afara la aer curat. Un grup de turisti maghiari o remarca mirindu-se cit de “chicit”( micuta in limba maghiara ) e!
Ei si dupa treaba asta, cind avea 25 de zile am dus-o prima data pe munte. Sa nu va inchipuiti ca am facut cine stie ce traseu. Am urcat cu masina pina la Piatra Arsa iar de acolo am mers pina la Cantonul Jepi. Maria a fost alimentata si schimbata acolo. S-a comportat bine ceea ce ne-a dat incredere. E adevarat ca am prins o zi foarte frumoasa cu vreme mai buna sus pe munte, decit jos pe Valea Prahovei.
La 7 saptamani a venit botezul. A fost un moment frumos fiindca ne-am imbracat in costume populare traditionale.
Viata si-a intrat apoi in normal si mi s-a parut natural ca Maria sa vina peste tot cu noi ca semn ca face parte din viata noastra.
Au urmat, dupa cum era si firesc momente din categoria “Prima data cind..”
Adica prima oara cind a zimbit, prima data cind a racit, prima data cind a articulat citeva sunete,
Prima data cind s-a ridicat in fundulet, prima data cind a inotat, prima data cind a pasit.
Sa incepem enumerarea:
Prima data pe Transfagarasan si la Bilea Lac
Prina cabana ( Vladeasa ) Fetita noastra a fost curioasa foc, se tot uita pe pereti dupa poze si harti.
I-am cumparat un colac de baie specila pentru bebelusi. Am pus-o in vana iar mai departe si-a dat singura seama ce trebuie sa faca.
Prima palarie
Prima data pe canaralele dobrogene
Prima data in turnul bisericii( Calnic, jud. Alba )
Si pe Podul Minciunilor din Sibiu
Prima data la Gradina Botanica (Jibou )
Pe plaiuri maramuresene
Si prima data in locomotiva ca doar fata e nepoata de locomotivar :)))
Proba de 5000 metri garduri
Prima data in Retezat, muntele cu ochi albastri
Am invatat sa traim sentimente noi. Am constatat cit de inventivi putem fi atunci cind e vorba de gasit nume de alint. Au fost multe, cred ca nu mi le mai amintesc pe toate dar enumar citeva.
Dulceata – nu mai e nevoie de explicatii aici,
Scufi – de la multele scufii pe care le-a purtat,
Balotelli – ca baloteaza, maninca mult,
Tuturica – ca desi maninca mult e destul de gratioasa,
Pilugu – ca e zdravana,
Tranci, Trancocel ca se agita
Ochisor – ca e fetita cu cei mai faini ochisori ( dintre fetitele noastre ).
Pititz – ca era foarte mica
